Ce propune ANOSR
Concluziile raportului și recomandările ANOSR pentru creșterea gradului de aplicare a Codului, pe temele analizate.
1. Implementarea CDOS la nivel universitar
Preluarea integrală a prevederilor actului normativ în documentele de la nivel universitar
Varianta actuală a Codului drepturilor și obligațiilor studentului a fost adoptată prin O.M. 4394/2024 și în prezent doar 74,1% dintre respondenții chestionarului consideră Statutul Studentului de la nivel universitar ca fiind complet.
- Completarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului de la nivelul universităților cu toate dispozițiile Codului de la nivel național.
2. Deschiderea universității față de studenți
Popularizarea prevederilor Codului în rândul studenților
Doar în 75,9% dintre cazuri, studenții pot afirma că statutul studentului este adoptat, cunoscut și respectat de comunitatea universitară.
- Diseminarea drepturilor și obligațiilor prezente în Codul de la nivel universitar în rândul studenților, prin intermediul e-mailului instituțional, în momente cheie din anul universitar, precum și prin intermediul a cel puțin o prezentare a acestor drepturi și obligații la începutul anului universitar;
- Înființarea la nivelul instituțiilor de învățământ superior a unor structuri specializate în vederea monitorizării respectării prezentului Cod la nivelul comunității universitare.
Colaborarea și deschiderea conducerii universității față de studenți
O mare parte dintre respondenții chestionarului (61,1%) afirmă că universitățile manifestă deschidere în colaborarea cu reprezentanții studenților pentru proiecte, iar 74,1% dintre cei care au completat chestionarul percep universitățile ca fiind deschise în demersurile de reprezentare studențească. Deși răspunsurile ne arată un nivel destul de ridicat al deschiderii din partea reprezentanților universităților, considerăm că relațiile de colaborare ar trebui să fie mult mai accentuate. Subliniem inclusiv faptul că proiectele desfășurate de către studenți pentru studenți sunt contexte de colaborare, de implicare în comunitate, potrivite pentru aplicarea creativității și a spiritului inovativ, care completează componenta didactică. Mai mult decât atât, componenta de reprezentare studențească este indispensabilă când vine vorba de luarea deciziilor care îi afectează pe beneficiarii direcți ai actului educațional, studenții.
- Studenții, precum și opiniile și inițiativele lor, trebuie luate în considerare în sensul real al cuvântului, în vederea centrării pe student a întregului mediu universitar. Deoarece în foarte multe cazuri este vorba de lipsa de încredere în a încredința resurse sau a arăta deschiderea cuvenită, recomandarea vizează aplicarea principiilor de participare a studenților în toate procesele decizionale care îi vizează și tratarea acestora ca parteneri egali, cu drepturi depline;
- De asemenea, activitățile de reprezentare studențească și proiectele organizate de studenți trebuie să fie sprijinite corespunzător, prin suport material și financiar, sprijin ce poate îmbunătăți percepția studenților față de rolul pe care îl au în universități.
Combaterea politizării în mediul universitar
Considerăm în continuare că mediul universitar ar trebui să fie independent și incompatibil cu cel politic, deoarece educația este un pilon al dezvoltării societății, drept urmare ar trebui să fie susținută pentru dezvoltarea și protejarea echității și a accesibilității sale, nu din considerente sau pentru favoritisme politice. De asemenea, prezența propagandei politice în universități este un aspect foarte îngrijorător, fiind un comportament semnalat de 9,3% dintre respondenți. Totodată, ne menținem poziția critică și în ceea ce privește ocuparea funcțiilor politice de către cadrele didactice, în special cele care ocupă funcții de conducere, considerându-le nesănătoase pentru mediul academic.
- Revenirea la reglementările anterioare, respectiv reintroducerea în legislație a incompatibilității funcțiilor de conducere din învățământ cu funcțiile din cadrul partidelor politice și cele de demnitate publică, pentru a reduce riscurile menționate anterior.
3. Dimensiunea socială
Sprijinirea și accesibilizarea învățământului superior pentru studenții cu dizabilități
Învățământul superior românesc este în continuare inechitabil, fapt demonstrat prin procentul scăzut de accesibilizare a spațiilor universitare, prin lipsa de cunoștințe a studenților în legătură cu existența structurilor administrative pentru prestarea serviciilor de incluziune și prin lipsa cadrelor didactice care au beneficiat de pregătire specializată în vederea interacțiunii cu persoane cu dizabilități și cu persoane cu cerințe educaționale speciale. Adaptarea activității de predare-învățare este un aspect esențial pentru asigurarea accesului la studii superioare în cazul persoanelor cu dizabilități, deficiențe sau nevoi speciale, fiind și în anul 2026 doar un discurs de formă fără fond, lipsit de mecanisme care să contribuie la garantarea echității pentru acești studenți.
- Punerea în aplicare a Ordinul Ministrului nr. 4481/2024 cu privire la normele privind accesibilizarea învăţământului superior pentru persoanele cu dizabilităţi și monitorizarea modului în care aspectele actului normativ sunt respectate. Totodată, instituțiile de învățământ superior trebuie să depășească etapa în care consideră că neavând studenți cu dizabilități, nu sunt nevoiți să dezvolte politici în acest sens, deoarece este evident că această categorie de studenți evită exact acele instituții care nu le oferă un acces potrivit.
Serviciile de consiliere și orientare în carieră oferite de CCOC
Consilierea, de toate tipurile, rămâne o componentă extrem de importantă pentru un parcurs sănătos, corect și informat al studenților, precum și un serviciu cu caracteristici importante, oferit de universități. Peste 50% din respondenții chestionarului afirmă că serviciile sunt puțin utilizate sau că nu cunosc cât de des studenții se îndreaptă către serviciile de consiliere și orientare în carieră, iar studenții care ne-au răspuns au declarat că mai puțin de 50% din beneficiarii serviciilor centrelor sunt mulțumiți de calitatea acestora.
- Recomandăm crearea unui mecanism de finanțare distinct pentru aceste centre, în vederea acoperirii tuturor cererilor materiale necesare pentru a desfășura o activitate optimă, conform documentelor programatice și pentru îndeplinirea atribuțiilor legale;
- Sugerăm concretizarea unui mod eficient și timpuriu de urmărire și prevenire a abandonului universitar;
- Considerăm benefic în demersurile de prevenire a abandonului universitar și purtarea discuțiilor constante cu studenții care au o activitate academică scăzută, în vederea sprijinirii lor, sau a reorientării în carieră.
- Considerăm că ar fi util ca anual să fie realizat un raport privind starea abandonului universitar în fiecare instituție de învățământ superior.
Asigurarea serviciilor medicale pentru studenți
Pentru tinerii care studiază la distanță față de localitățile în care au domiciliul sau de cele unde locuiesc, accesul la servicii medicale are o importanță extrem de ridicată, astfel că lipsa unui cabinet medical care oferă servicii optime poate reprezenta un impediment major, care presupune costuri ridicate și timp suplimentar în rezolvarea situațiilor medicale pentru care studenții se orientează către cabinetele din universități. Din păcate, în continuare există atât cabinete medicale cu un grad scăzut de accesibilitate, cât și cabinete fără dotări suficiente sau care nu pun la dispoziție întregul set de servicii prevăzut de lege.
- Cabinetele medicale din spațiile instituțiilor de învățământ superior sau ale acestora, care sunt destinate studenților, necesită o reabilitare substanțială în ceea ce privește dotările și serviciile pe care le pot oferi, precum și stabilirea unei perioade rezonabile pentru reluarea acestui proces;
- De asemenea, universitățile care nu dispun de un cabinet medical pus la dispoziția studenților ar trebui să identifice în cel mai scurt timp soluția potrivită pentru dezvoltarea unuia, în așa fel încât toți studenții să poată beneficia de acces gratuit la servicii medicale.
Sprijinirea studenților în continuarea studiilor — 1. Sprijinirea în cazarea studenților
Locurile de cazare și asigurarea unor condiții de trai decente pe perioada studiilor pentru studenți sunt probleme care devin din ce în ce mai accentuate. Mai mult decât atât, prețurile ridicate ale chiriilor și presiunea financiară resimțită de studenți în contextul realității economice cu care ne confruntăm, contribuie la îngreunarea poverii care cade pe umerii studenților și a celor care îi susțin, dacă este cazul. În momentul de față, capacitatea de cazare în căminele studențești reprezintă sub 32% din numărul total de studenți din România. Deși a fost gândit un mecanism pentru a sprijini studenții care nu reușesc să obțină un loc în cămin, constatăm că acesta este pus în practică destul de rar de către universități și o parte semnificativă din studenți nu cunoaște informații despre subvenția individuală de cazare.
- Dezvoltarea infrastructurii pentru cazarea studenților și asigurarea unor condiții adecvate pe perioada desfășurării studiilor trebuie să devină o prioritate națională, întrucât chiriile mari reprezintă unul dintre factorii care pot genera abandonul universitar cauzat de situația financiară;
- De asemenea, este importantă păstrarea valorilor taxelor de cazare la un nivel cât mai scăzut, ancorat în posibilitățile actuale ale studenților de a le achita, pentru a nu deveni și acestea un alt impediment pentru urmarea studiilor, iar în paralel, sunt necesare în continuare practici de scutire a studenților din categorii vulnerabile și defavorizate de la aceste taxe, în funcție de criterii bine conturate și de cadrul legal de la nivel național.
Sprijinirea studenților în continuarea studiilor — 2. Sprijinirea studenților prin intermediul burselor
Măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 156/2024 și prin Legea nr. 141/2025 au accentuat inechitățile din sistemul de învățământ superior, au intensificat presiunea financiară resimțită de studenți și au îngreunat parcursul academic al acestora, în special în cazul persoanelor provenite din medii socio-economice vulnerabile. Prin modificările aduse sistemului de acordare a burselor, Guvernul României și Ministerul Educației și Cercetării au (1) diminuat fondul de burse și protecție socială cu aproximativ 59%, prin toate modificările aduse fondului de burse și protecție socială, au (2) restrâns perioada de acordare a burselor, acestea fiind acordate în acest moment doar pe perioada activității didactice și nu pe întregul an calendaristic (12 luni), cum era înaintea adoptării actului normativ și au (3) exclus studenții înmatriculați pe locuri în regim cu taxă de la posibilitatea de a beneficia de sprijin financiar din partea statului.
În cazul burselor sociale, care reprezintă unul dintre principalele mecanisme pentru accesarea educației și crearea unui mediu echitabil în învățământul superior, se poate remarca faptul că situația materială sau medicală a studentului, precum și alți factori asociați, nu se modifică în decursul perioadelor fără activități didactice din timpul anului. De aceea, este necesară reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat.
- Soluțiile constau în restabilirea echilibrului sistemului educațional prin alocarea de fonduri corespunzătoare, raportate la nevoile actuale ale studenților. Astfel, considerăm că este necesară majorarea de la 10% la 17,5% a procentului din salariul minim net utilizat pentru calcularea valorii costului standard pe baza căruia se stabilește fondul de burse și protecție socială, astfel încât valoarea acestuia să fie cel puțin echivalentă cu cea anterior aplicării art. XXII din O.U.G nr 156/2024 și art. LX din Legea 141/2025.
- Considerăm importantă creșterea cuantumului minim pentru bursa socială de la 925 lei la 1050 lei, în contextul în care un procent mai mic de 7,5% dintre studenți consideră că bursa socială acoperă integral cheltuielile lunare de masă și cazare, componente de bază pentru asigurarea subzistenței.
3. Procesul educațional
Accesul studenților la materiale didactice
Un aspect important în ceea ce privește accesul la resurse educaționale îl reprezintă disponibilitatea suporturilor de curs și a materialelor didactice de specialitate, în mod gratuit și în limba de predare a disciplinei. Deși 68,5% dintre respondenți menționează că studenții beneficiază de suporturi de curs la majoritatea disciplinelor, acestea sunt disponibile pentru toate disciplinele doar în cazul a 27,8% dintre respondenți. Totodată, în ceea ce privește accesul la resursele de specialitate prin intermediul bibliotecilor universitare sau al platformelor online ale facultăților, doar 44,4% dintre respondenți indică faptul că toate materialele didactice sunt disponibile gratuit. Prin urmare, se constată că accesul gratuit și sistematic la resurse educaționale nu este încă o practică generalizată la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
- Recomandăm ca universitățile să facă acțiuni concrete înspre a digitaliza fondul de carte.
- Recomandăm universităților să asigure disponibilizarea gratuită a suporturilor de curs pentru toate disciplinele, în format fizic și/sau electronic, în limba de predare a acestora, precum și să faciliteze accesul gratuit al studenților la materialele didactice și resursele bibliografice de specialitate, inclusiv prin platforme de învățare specializate.
Informarea studenților asupra desfășurării activității didactice
Deși prezentarea disciplinei, a conținuturilor de învățare, a obiectivelor și a modalităților de evaluare constituie elemente esențiale pentru organizarea parcursului didactic, există în continuare situații în care aceste informații nu sunt comunicate în mod corespunzător studenților, doar 22,2% dintre respondenții la acest chestionar afirmând că aceste informații le sunt transmise în cazul tuturor disciplinelor în primele două săptămâni ale semestrului. Totodată, se remarcă existența unor cazuri, în peste 50% dintre universitățile din care provin studenții care ne-au răspuns la chestionar, în care modalitățile de evaluare sunt modificate pe parcursul semestrului, fără informarea prealabilă a studenților, afectând astfel transparența și predictibilitatea procesului educațional.
- Universitățile trebuie să aibă în vedere că astfel de omisiuni procedurale trebuie evitate, mai ales în vederea respectării standardelor de calitate și a principiului învățământului centrat pe student.
- Recomandăm ca universitățile să monitorizeze respectarea obligației de comunicare, la începutul fiecărui semestru, a informațiilor privind conținutul disciplinelor, obiectivele de învățare, bibliografia și modalitățile de evaluare. În acest sens, se recomandă verificarea periodică a publicării fișelor disciplinelor pe platformele instituționale, precum și instituirea unui mecanism prin care studenții să poată semnala lipsa de consultare în cazul modalităților de evaluare.
- Totodată, sunt utile monitorizarea respectării fișelor disciplinelor pe parcursul semestrului și realizarea unor intervenții în situațiile în care prevederile acestora nu sunt respectate.
Sprijinirea studenților în adaptarea la mediul universitar
Mediul universitar este unul care aduce noutăți față de mediul preuniversitar. Astfel, este important ca acești studenți să aibă încă de la început un material suport și o persoană de contact la care pot apela pentru diverse întrebări, dar și care are rolul de a-i sprijini și informa asupra tuturor proceselor administrative din universitate.
- Elaborarea unui „Ghid al studentului”, precum și acordarea unei importanțe sporite promovării acestui material de sprijin pentru studenți.
- Atribuirea unor îndrumători/tutori de an/serie/grupă, care să informeze constant studenții din anul I de studiu despre procesele administrative din universitate, precum și să le ofere sprijin în accesarea lor.
- Recomandăm ca în toate aceste procese, organizațiile studențești și studenții reprezentanți trebuie să fie parteneri și colaboratori.
Desfășurarea stagiilor de practică și sprijinul oferit de universități
Noul cod introduce componenta de evaluare a calității stagiului de practică, aspect care trebuie respectat de toate instituțiile de învățământ superior, în vederea conturării unei imagini mai clare legate de situația acestora și, ulterior, pentru a acționa în consecință.
- Recomandarea constă în aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a calității stagiilor de practică, prin implicarea directă a studenților în procesul de evaluare, centralizarea periodică a rezultatelor și formularea unor măsuri de remediere a deficiențelor identificate, în vederea îmbunătățirii continue a calității și a relevanței stagiilor de practică.
Evaluarea cadrelor didactice de către studenți
România își asumă principiile unui învățământ de calitate, centrat pe student, conform Procesului Bologna. Astfel, o componentă esențială a acestor procese este evaluarea cadrelor didactice de către studenți, în mod anonim, precum și metodele de evaluare și monitorizare asupra soluționării problemelor întâmpinate de studenți în activitatea didactică.
- Pentru a crește procentul de completare, sugerăm promovarea acestuia în rândul studenților.
- De asemenea, aspectele care de cele mai multe ori lipsesc sunt publicarea raportului, monitorizarea și implementarea unui proces de follow-up asupra soluționării problemelor semnalate de studenți pentru ca această procedură să aibă un impact real.
Protecția eticii și a integrității studenților
De cele mai multe ori, studenții nu apelează la mecanismele de sesizare a problemelor de etică, deoarece nu cunosc funcționalitatea acestor mecanisme. De asemenea, sunt importante și mecanismele care protejează integritatea studenților și le asigură acestora un mediu sigur, nediscriminatoriu, în care își pot concentra toată atenția asupra procesului de învățare.
- Promovarea în rândul studenților a mecanismelor privind etica și deontologia universitară, prin intermediul a cel puțin o prezentare la începutul anului universitar, precum și prin publicarea și actualizarea constantă a tuturor datelor de interes pentru studenți privind etica în universitate;
- Mecanismele de prevenire a unor încălcări privind Codul de etică universitară sunt foarte importante pentru diminuarea posibilelor încălcări întâlnite recurent în rândul comunității universitare. Astfel, universitățile ar trebui să-și contureze un planuri de prevenire a încălcării Codului de etică universitară, care să conțină astfel de mecanisme.
4. Participarea studenților în luarea deciziilor
România și-a asumat, încă din 2001, prin intermediul concluziilor Conferinței Ministeriale de la Praga din cadrul Procesului Bologna, recunoașterea studenților drept parteneri egali în procesul educațional, precum și participarea directă a studenților în luarea deciziilor din universități. De la eliminarea procentului de 25% de participare a studenților în alegerea rectorului, ANOSR a criticat în mod constant decizia și a solicitat de nenumărate ori reintroducerea acestui drept al studenților. În momentul de față, numărul de studenți care pot vota în alegerea rectorului este nesemnificativ, lăsând astfel organismele de reprezentare a studenților fără un context real de negociere pentru asumări cu candidații la funcția de rector. Mai mult decât atât, deși există prevederi legale cu privire la participarea studenților în structurile decizionale și în cele executive, datele colectate de ANOSR de-a lungul timpului, inclusiv prin intermediul studiului de față, arată că, în multe cazuri, acest drept nu este respectat.
- Încurajarea studenților de a manifesta spirit critic și analitic în raport cu toate împrejurările, procesele și acțiunile în care sunt implicați în comunitatea universitară.
- Acordarea dreptului studenților de a participa în procent de 25% în alegerea rectorului ar întări vocea studenților, ar conduce la creșterea contribuției acestora la dezvoltarea învățământului superior și la respectarea în mai mare măsură a principiului conform căruia studenții sunt considerați drept parteneri egali.